RUBELÍT s. n. turmalină roz, piatră semiprețioasă. (< fr. rubellite) Vezi definitia »

năvodít s.n. (înv. și pop.) năvodire (v). Vezi definitia »

SULFÍT s. m. sare a acidului sulfuros. (< fr. sulfite) Vezi definitia »

SCAPOLÍT s.m. Mineral amorf care se găsește în unele roci vulcanice. [< fr. scapolite]. Vezi definitia »

POCÍT, -Ă, pociți, -te, adj. 1. (Despre ființe; adesea substantivat) Diform, slut, desfigurat; (despre lucruri) deformat, stâlcit, caraghios; bizar. 2. (În credințele populare) Nefast, funest; p. ext. supărător, rău, cu ghinion. ♦ Expr. A avea gură pocită sau a fi pocit la gură = a prevesti lucruri neplăcute, a face pronosticuri nefavorabile; a cobi. – V. poci. Vezi definitia »