Definita cuvantului înălțător
ÎNĂLȚĂTÓR, -OÁRE, înălțători, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care înalță; fig. care ridică din punct de vedere spiritual. 2. S. n. Dispozitiv mecanic sau optic de ochire la puști, la mitraliere și la tunuri, care permite să se dea țevii înclinarea necesară pentru a lovi ținta. – Înălța + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu înălțător
FOLKLÓR s.n. v. folclor. Vezi definitia »
DENUNȚĂTÓR, -OÁRE s. m. f. cel care face un denunț; delator. (după fr. dénonciateur) Vezi definitia »
-FLÓR elem. flori-. Vezi definitia »
TRIREACTÓR, trireactoare, s. n. Avion cu trei reactoare. [Pr.: -re-ac-] – Din fr. triréacteur. Vezi definitia »
ANAFÓR, anafore1) vezi nota, s. n. (Reg.) Vârtej format de apă în lungul țărmurilor. – Din ngr. anafori. Vezi definitia »