Definita cuvantului înălțător
ÎNĂLȚĂTÓR, -OÁRE, înălțători, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care înalță; fig. care ridică din punct de vedere spiritual. 2. S. n. Dispozitiv mecanic sau optic de ochire la puști, la mitraliere și la tunuri, care permite să se dea țevii înclinarea necesară pentru a lovi ținta. – Înălța + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu înălțător
DECRIPTÓR, -OÁRE s. m. f. specialist în decriptare. (< fr. décrypteur) Vezi definitia »
visuitór, visuitoáre, visuitóri, visuitoáre, adj. (înv.) visător. Vezi definitia »
ALBIȘÓR1, albișori, s. m. 1. (Iht.) Obleț. 2. (Pop.; la pl.) Bani de argint. 3. Nume dat unor bureți comestibili. – Din alb2 + suf. -ișor. Vezi definitia »
ULTRASONÓR, -Ă adj. Ultrasonic. [Cf. fr. ultra-sonore]. Vezi definitia »
DRAGÓR, (1) dragori, s. m., (2) dragoare, s. n. 1. S. m. Muncitor care manevrează comenzile unei drage (1). 2. S. n. Navă de luptă special amenajată pentru îndepărtarea minelor marine. – Din fr. dragueur. Vezi definitia »