știlburá, pers. 3 sg. ștílbură, vb. I refl. (reg.; despre apă) a se tulbura. Vezi definitia »

a mânca rahat cu lingura / cu polonicul expr. a vorbi într-o manieră demagogică. Vezi definitia »

ÎMBOURÁ, îmbourez, vb. I. Tranz. (Înv.) A înfiera cu bourul (2). – Din în- + bour. Vezi definitia »

ÎNCUNJURÁ vb. I. v. înconjura. Vezi definitia »

REGENERÁ, regenerez, vb. I. 1. Refl. (Despre organe sau țesuturi) A se reface. 2. Tranz. și refl. Fig. A reveni sau a face să revină la viață nouă; a (se) primeni, a (se) înnoi, a (se) înviora. 3. Tranz. A readuce în condiții de folosire un material uzat, prin procedee care redau materialului (o parte din) proprietățile lui inițiale. ♦ A face un tratament termic cu scopul de a transforma o structură grosolană în structură fină. – Din fr. régénérer, lat. regenerare. Vezi definitia »