acciaccatura, cuv.it. acciaccatura, strivire, – notă de ornament specială întrebuințată în secolul 17 și 18 în muzica instrumentelor cu claviatură și care constă într-o foarte scurtă secundă inferioară ce sună împreună cu tonul principal; în cazul arpegiului, acciaccatura este un fel de apogiatură și este notată în locul notei (secundei superioare) care lipsește. (Dicționar de termeni muzicali, coordonator Zeno Vancea, Editura științifică și enciclopedică; București, 1984, pag.14). Vezi definitia »

ANKARA, cap. Turciei, situată în centrul Pod. Anatoliei; 2,45 mil. loc. (în 1985, cu suburbiile). Nod de comunicații. Aeroport internațional (Esenboğa). Pr. centru politic al țării; centru financiar și ind. Metalurgie, tractoare, montaj automobile, ciment, anvelope și produse chimice, textile și alim. Trei universități. Vechi centru cultural. Muzee. Vestigii romane și bizantine (biserica Sf. Clement, sec. 6). Moschei. Întemeiată de frigieni în sec. 8 î.Hr.. stăpînită de persani, Regatul seleucid, celți, Regatul Pergam, devine în 25 î. Hr. cap. prov. romane Galatia, sub numele de Ancyra. În ev. med. este stăpînită de bizantini, turcii seleucizi ș.a., pentru a intra, în sec. 14, în componența Imp. Otoman. În apropiere de A., în iul. 1402, Baiazid I a fost înfrînt de Timur Lenk. Capitală a Turciei din 1923. S-a numit și Angora. Vezi definitia »

schirá, pers. 3 sg. schireáză, vb. I refl. (înv.; despre țesuturi) a se modifica, a genera formând un schir (tumoare malignă); a se transforma în schir; a se schiroșa. Vezi definitia »

ÎNNOURÁ, vb. I. v. înnora. Vezi definitia »

AMELIORÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) îndrepta, a (se) îmbunătăți. 2. tr. A obține soiuri mai bune de animale, de plante etc. [Pron. -li-o-. / < fr. améliorer, cf. lat. melior – mai bun]. Vezi definitia »