Definita cuvantului alcătuire
ALCĂTUÍRE, alcătuiri, s. f. Acțiunea de a (se) alcătui1 și rezultatul ei; întocmire, compunere, constituire, alcătuială. ♦ Compoziție, structură. – V. alcătui1.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu alcătuire
TELESEMNALIZÁRE s.f. Transmitere la distanță a anumitor semnale. [< tele- + semnalizare, după fr. télésignalisation]. Vezi definitia »
NITROZÁRE s. f. introducere a unei grupări nitrozo în molecula unui compus organic. ◊ transformare, în sol, a amoniacului sau a sărurilor amoniacale în acid nitros. (după fr. nitrosation) Vezi definitia »
ADNOTÁRE, adnotări, s. f. Acțiunea de a adnota și rezultatul ei; (concr.) însemnare, notă care explică, întregește un text; adnotație. – V. adnota. Vezi definitia »
BÂNTUÍRE, bântuiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a bântui. -V. bântui. Vezi definitia »
belvedére s. f., g.-d. art. belvedérii; pl. belvedéri Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z