Definita cuvantului alcătuire
ALCĂTUÍRE, alcătuiri, s. f. Acțiunea de a (se) alcătui1 și rezultatul ei; întocmire, compunere, constituire, alcătuială. ♦ Compoziție, structură. – V. alcătui1.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu alcătuire
CONVÍNGERE s.f. Acțiunea de a (se) convinge și rezultatul ei; convicțiune. ♦ Părere fermă asupra unui lucru. [< convinge]. Vezi definitia »
priznătoáre s.n. (reg.) vas de bucate. Vezi definitia »
DANTELARE, dantelări, s. f. Acțiunea de a dantela și rezultatul ei. – V. dantela. Vezi definitia »
râuríre s.f. (pop.) curgere de apă. Vezi definitia »
BĂȘCĂLUÍRE, bășcăluiri, s. f. v. BĂȘCĂLUI. – [DAR] Vezi definitia »