Definita cuvantului începător
ÎNCEPĂTÓR, -OÁRE, începători, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care începe; inițial. 2. S. m. și f. Persoană care se inițiază lucrând într-un domeniu de activitate oarecare; novice. 3. S. m. și f. (Rar) Persoană care inițiază ceva; inițiator. – Începe + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu începător
SUFLECIÓR, suflecioare, s. n. (Pop.) Suflețel. – Din suflet + suf. -ior. Vezi definitia »
VARIOCUPLÓR s. n. (telec.) aparat din două înfășurări, fixă și mobilă, fiecare aparținând unui circuit diferit, dar cuplat unul cu celălalt inductiv, astfel încât cuplajul să fie reglabil. (< fr. variocupleur) Vezi definitia »
COMPARATÓR, comparatoare, s. n. Instrument de măsură format dintr-un șurub micrometric și două microscoape, care servește la măsurarea distanței dintre două puncte sau dintre două repere. – Din fr. comparateur. Vezi definitia »
NEPRODUCĂTÓR, -OÁRE, neproducători, -oare, adj. Care nu produce, care nu dă naștere la ceva. – Ne- + producător. Vezi definitia »
RENOVATÓR, -OÁRE, renovatori, -oare, adj. Care renovează, reînnoiește, schimbă. ♦ (Substantivat) Persoană care aduce prefaceri, care militează pentru reînnoiri, pentru progres; înnoitor. – Din fr. rénovateur. Vezi definitia »