ÎNCÂLCEÁLĂ, încâlceli, s. f. Încâlcire. – Încâlci + suf. -eală. Vezi definitia »

LEUCOCITÓZĂ s.f. Creștere a numărului de leucocite în sânge în procesul de apărare a organismului împotriva infecțiilor. [< fr. leucocytose]. Vezi definitia »

APOSTÍLĂ, apostile, s. f. Însemnare sau hotărâre notată pe o petiție, pe un raport etc.; p. ext. semnătură pusă pe un asemenea act. – Fr. apostille. Vezi definitia »

ciobácă (-ắci), s. f. – Luntre scobită dintr-un trunchi de copac. Mag. csobák, rut. čobak „vas de lemn” (DAR). Din aceeași rădăcină (sl. čbanĭ) mag. csobány, de unde rom. cioban, s. n. „vas de lemn”, și sb. čobanija, de unde rom. ciobănie, s. f. (Trans., vas de lemn), pronunțat ciobăñe. Cf. ciovei. Vezi definitia »

NEORETÓRICĂ s.f. Curent în gândirea filozofico-lingvistică modernă care reia dintr-o perspectivă nouă, pluridisciplinară, arta antică a vorbirii. [Et. incertă]. Vezi definitia »