Definita cuvantului încercare
ÎNCERCÁRE, încercări, s. f. 1. Acțiunea de a încerca și rezultatul ei; verificare, probă. 2. Tentativă; străduință, silință. 3. (La jocul de rugbi) Așezare a mingii cu mâna în terenul de țintă al echipei adverse; punctele obținute în urma acestei acțiuni; eseu. 4. Lucrare (literară) de debut. ♦ (Rar) Eseu (literar sau științific). 5. Necaz, suferință. primejdie; dificultate pe care o îndură cineva. 6. (Înv.) Experiență practică; cunoaștere. – V. încerca.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu încercare
zbuciumáre s. f., g.-d. art. zbuciumắrii; pl. zbuciumắri Vezi definitia »
adjectivizáre s. f., g.-d. art. adjectivizắrii; pl. adjectivizắri Vezi definitia »
ALAMBICÁRE s.f. Acțiunea de a alambica și rezultatul ei. [< alambica]. Vezi definitia »
DEVIÉRE s.f. Acțiunea de a devia; deviație. [< devia]. Vezi definitia »
SCUFUNDÁRE, scufundări, s. f. Acțiunea de a (se) scufunda și rezultatul ei. – V. scufunda. Vezi definitia »