Definita cuvantului încercare
ÎNCERCÁRE, încercări, s. f. 1. Acțiunea de a încerca și rezultatul ei; verificare, probă. 2. Tentativă; străduință, silință. 3. (La jocul de rugbi) Așezare a mingii cu mâna în terenul de țintă al echipei adverse; punctele obținute în urma acestei acțiuni; eseu. 4. Lucrare (literară) de debut. ♦ (Rar) Eseu (literar sau științific). 5. Necaz, suferință. primejdie; dificultate pe care o îndură cineva. 6. (Înv.) Experiență practică; cunoaștere. – V. încerca.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu încercare
PRINTÁRE, printări, s. f. Acțiunea de a printa. – V. printa. Vezi definitia »
restitutoáre (rar) s. f., g.-d. art. restitutoárei; pl. restitutoáre Vezi definitia »
ANTEPÚNERE s.f. Acțiunea de a antepune. [< antepune]. Vezi definitia »
atocmíre, atocmíri, s.f. (înv.) armonie, potrivire Vezi definitia »
ONDULÁRE s.f. Acțiunea de a ondula și rezultatul ei; vălurire; ondulație. [Var. undulare s.f. / < ondula]. Vezi definitia »