Definita cuvantului încercare
ÎNCERCÁRE, încercări, s. f. 1. Acțiunea de a încerca și rezultatul ei; verificare, probă. 2. Tentativă; străduință, silință. 3. (La jocul de rugbi) Așezare a mingii cu mâna în terenul de țintă al echipei adverse; punctele obținute în urma acestei acțiuni; eseu. 4. Lucrare (literară) de debut. ♦ (Rar) Eseu (literar sau științific). 5. Necaz, suferință. primejdie; dificultate pe care o îndură cineva. 6. (Înv.) Experiență practică; cunoaștere. – V. încerca.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu încercare
PRĂJÍRE, prăjiri, s. f. Acțiunea de a (se) prăji și rezultatul ei. – V. prăji. Vezi definitia »
AMPÈRE [ãpér] Andre Marie (1775-1836), fizician și matematician francez. A descoperit (1827) legea interacțiunii curenților electrici cu cîmpul magnetic și a emis ipoteza curenților moleculari pentru explicarea magnetismului corpurilor feromagnetice; unul dintre întemeietorii electromagnetismului. Vezi definitia »
PRINTÁRE, printări, s. f. Acțiunea de a printa. – V. printa. Vezi definitia »
REDEVENÍRE, redeveniri, s. f. Acțiunea de a redeveni – V. redeveni. Vezi definitia »
METALIZÁRE s.f. Acțiunea de a metaliza și rezultatul ei. [< metaliza]. Vezi definitia »