Definita cuvantului încercuire
ÎNCERCUÍRE, încercuiri, s. f. Acțiunea de a încercui; înconjurare. – V. încercui.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu încercuire
TRACTÁRE, tractări, s. f. Acțiunea de a tracta2 și rezultatul ei. – V. tracta2. Vezi definitia »
SUFOCÁRE s.f. Faptul de a (se) sufoca; sufocație. [< sufoca]. Vezi definitia »
BĂLOȘÍRE, băloșiri, s. f. Faptul de a se băloși; (în special) boală a unor vinuri, caracterizată prin faptul că acestea se tulbură, devin vâscoase și se întind ca uleiul. Vezi definitia »
ANEMIÉRE s.f. Acțiunea de a (se) anemia. [Pron. -mi-e-. / < anemia]. Vezi definitia »
ACIUÁRE s. f. Acțiunea de a (se) aciua și rezultatul ei; adăpost, refugiu. [Pr.: -ciu-a-] Vezi definitia »