CIUPÍT², -Ă, ciupiți, -te, adj. Care are ciupituri; pișcat. ◊ Expr. (Despre oameni) Ciupit de vărsat sau cu obrazul ciupit = cu urme vizibile de variolă pe obraz. – V. ciupi. Vezi definitia »

TROGLODÍT, -Ă s.m. și f. 1. Om preistoric din epoca cuaternară care locuia în caverne. ♦ adj. Populație troglodită. 2. (Fig.) Om cu un nivel de viață foarte scăzut. ♦ (Fig.) Om grosolan, necivilizat. [< fr. troglodyte, cf. gr. troglodytes]. Vezi definitia »

RUGINÍT, -Ă, ruginiți, -te, adj. 1. Acoperit, ros de rugină (I 1). ♦ Fig. Vechi, uzat. ♦ Fig. (Despre voce) Îmbătrânit; dogit. 2. Fig. (Adesea substantivat; despre persoane, idei, concepții etc.) Învechit, înapoiat, demodat. 3. (Despre plante) Atacat de rugină (II 1). ♦ Care are culoarea galben-roșiatică a ruginii. – V. rugini. Vezi definitia »

NĂȘÍT s. n. Faptul de a năși. – V. năși. Vezi definitia »

vopsit, -ă, vopsiți, -te adj. beat, în stare de ebrietate. Vezi definitia »