Definita cuvantului încinge
ÎNCÍNGE2, încíng, vb. III. 1. Tranz. și refl. A (se) înfășura peste mijloc cu o cingătoare, un brâu etc. 2. Tranz. și refl. A(-și) prinde o armă de mijlocul corpului (cu o curea). 3. Tranz. Fig. A înconjura (din toate părțile), a împresura. [Perf. s. încinsei, part. încins] – Lat. incingere.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu încinge
DIRÉGE vb. III v. drege. Vezi definitia »
prepínge (prepíng, prepíns), vb. – A echilibra, a face contragreutate. Lat. perpendĕre (Densusianu, GS, V, 173; cf. Bogrea, Dacor., III, 734). Cuvînt rar, în Olt. Vezi definitia »
respínge (respíng, respíns), vb. – A refuza, a îndepărta, a refula. It. respingere (Tiktin; Candrea) sau mai probabil de la (îm)pinge, cu pref. răs-. Sec. XVIII. – Der. respingător, adj. (dezgustător). Vezi definitia »
ABSTRÁGE, abstrág, vb. III. Tranz. (Rar) A desprinde dintr-un complex; a lua în considerare în mod izolat, făcând abstracție de rest. – Fr. abstraire (după trage). Vezi definitia »
BERLAGE {berlahə }, Hendrik Petrus (1856-1934), arhitect olandez. Promotor al funcționalismului (Bursa din Amsterdam). Vezi definitia »