Definita cuvantului încolăcire
ÎNCOLĂCÍRE, încolăciri, s. f. Acțiunea de a (se) încolăci și rezultatul ei; înfășurare, încolăceală, încolăcitură. – V. încolăci.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu încolăcire
durere violenta in timpul actului sxual a femeii Vezi definitia »
ANIMÁRE s. f. Acțiunea de a (se) anima și rezultatul ei. – V. anima. Vezi definitia »
CONSANGVINIZÁRE s.f. (Biol.) Unire a unor organisme foarte înrudite în procesul fecundației. ♦ Metodă de ameliorare aplicată la plantele alogene, constând în autopolenizare forțată în decursul mai multor generații. [Var. consanguinizare s.f. / < consangvin + -iza]. Vezi definitia »
TERORIZÁRE, terorizări, s. f. Acțiunea de a teroriza și rezultatul ei. – V. teroriza. Vezi definitia »
ÎNNĂDÍRE, înnădiri, s. f. Acțiunea de a (se) înnădi și rezultatul ei. – V. înnădi. Vezi definitia »