Definita cuvantului încolăcire
ÎNCOLĂCÍRE, încolăciri, s. f. Acțiunea de a (se) încolăci și rezultatul ei; înfășurare, încolăceală, încolăcitură. – V. încolăci.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu încolăcire
MODELIZÁRE s.f. (Neobișnuit) Modelare. [< model + -iza]. Vezi definitia »
COMPLICÁRE, complicări, s. f. Acțiunea de a (se) complica. – V. complica. Vezi definitia »
zbuciumáre s. f., g.-d. art. zbuciumắrii; pl. zbuciumắri Vezi definitia »
CRISPÁRE s.f. Acțiunea de a (se) crispa și rezultatul ei; crispație. [< crispa]. Vezi definitia »
văitáre (văi-) s. f., g.-d. art. văitắrii; pl. văitắri Vezi definitia »