Definita cuvantului încordare
ÎNCORDÁRE, încordări, s. f. Acțiunea de a (se) încorda și rezultatul ei; încordătură. – V. încorda.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu încordare
ACUPLÁRE s. f. Acțiunea de a acupla. – V. acupla. Vezi definitia »
văpăiére (înv.) s. f., g.-d. art. văpăiérii; pl. văpăiéri Vezi definitia »
zburătoare, zburători s. f. (peior.) țigan, rom. Vezi definitia »
CUANTIZÁRE s.f. (Fig.) Acțiunea de a cuantiza; cuantificare. [< cuantiza]. Vezi definitia »
NEÎNFRICÁRE s. f. Lipsă de teamă; vitejie, curaj, îndrăzneală. – Ne- + înfricare (rar „frică” < înfrica). Vezi definitia »