Definita cuvantului încorsetare
ÎNCORSETÁRE, încorsetări, s. f. Acțiunea de a încorseta și rezultatul ei. ♦ Fig. îngrădire, încătușare. – V. încorseta.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu încorsetare
BLANȘIRUÍRE s. f. Operație de curățire a dosului pieilor tăbăcite. – Cf. fr. blanchir, germ. Blanschieren. Vezi definitia »
FLUORIZÁRE, fluorizări, s. f. Acțiunea de a fluoriza și rezultatul ei. [Pr.: flu-o-] – V. fluoriza. Vezi definitia »
strebucáre, strebucări, s.f. (înv.) erupție. Vezi definitia »
AUTOMIȘCÁRE, automișcări, s. f. Stare de schimbare și de mișcare neîntreruptă a naturii și a societății, cauzată de contradicțiile interne, proprii tuturor obiectelor și fenomenelor naturii și vieții sociale. – Din auto1- + mișcare. Vezi definitia »
ÎNTÂRZIÉRE, întârzieri, s. f. Acțiunea de a întârzia și rezultatul ei. ◊ Loc. adv. și adj. Cu întârziere = (care se produce) mai târziu decât trebuie sau decât este prevăzut. ◊ Loc. adv. Fără întârziere = numaidecât, fără zăbavă. ◊ Expr. A exploda cu întârziere = (despre bombe sau corpuri explozive) a exploda la un anumit interval de timp (fixat dinainte) după momentul punerii sau al lansării. A fi în întârziere = a fi rămas în urmă, a fi întârziat. ♦ Timpul, durata cât cineva sau ceva întârzie. [Pr.: -zi-e-] – V. întârzia. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z