Definita cuvantului încujbare
ÎNCUJBÁRE s. f. (Înv. și reg.) Acțiunea de a (se) încujba; încovoiere. – V. încujba.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu încujbare
aráre adv. (reg. înv.) rareori, câteodată Vezi definitia »
ZVONÍRE, zvoniri, s. f. Faptul de a (se) zvoni. – V. zvoni. Vezi definitia »
EZITÁRE s.f. Faptul de a ezita; șovăială, nehotărâre. [< ezita]. Vezi definitia »
OBIDÍRE, obidiri, s. f. (Înv. și pop.) Acțiunea de a (se) obidi și rezultatul ei; suferință, chin, amar; asuprire, împilare. – V. obidi. Vezi definitia »
DIMENSIONÁRE, dimensionări, s. f. Acțiunea de a dimensiona. [Pr.: -si-o-] – V. dimensiona. Vezi definitia »