DEGAJÁ, degajez, vb. I. Tranz. 1. A răspândi, a împrăștia, a emana căldură, miros etc.; a exala. ♦ Refl. (Despre mirosuri, căldură etc.) A se desprinde. ♦ A elimina, a scoate un gaz dintr-o combinație chimică. 2. A elibera, a scăpa pe cineva de o sarcină, de o îndatorire; a elibera ceva de un obstacol. 3. A îndepărta surplusul de material de pe o piesă pentru a înlesni o operație ulterioară sau pentru a obține o suprafață curată; a elibera un teren de diverse lucruri care stânjenesc utilizarea lui. 4. (La fotbal, hochei etc.) A trimite mingea departe de propria poartă pentru a evita o acțiune periculoasă a adversarului. ♦ (La scrimă) A-și desprinde floreta de floreta adversarului. [Prez. ind. pers. 3 și: degájă] – Din fr. dégager. Vezi definitia »

AUTOPROTEJÁ, autoprotejez, vb. I. Refl. A se proteja prin mijloace proprii. [Pr.: a-u-] – Auto¹- + proteja. Vezi definitia »

DEPARTAJÁ vb. I. tr. a pune capăt unui balotaj, a arbitra între două opinii. II. tr., refl. a (se) distanța ca punctaj într-un clasament. (< fr. départager) Vezi definitia »

PROTEJÁ, protejez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) apăra de acțiuni dăunătoare, de un pericol; a (se) păzi, a (se) feri. 2. Tranz. A ocroti, a sprijini, a ajuta pe cineva, înlesnindu-i reușita prin recomandări, sprijin material sau moral etc. ♦ A favoriza, a părtini; a încuraja. [Var.: (înv.) protége vb. III] – Din fr. protéger, lat. protegere. Vezi definitia »

DERANJÁ, deranjéz, vb. I. Tranz. 1. A strica rânduiala, ordinea unor obiecte; a răvăși, a răscoli. ◊ Expr. A-și deranja stomacul = a avea o indigestie. 2. Fig. A tulbura liniștea sau activitatea cuiva, a stânjeni, a stingheri, a incomoda pe cineva. ♦ Refl. (În formule de politețe sau ir.) A se osteni. – Din fr. déranger. Vezi definitia »