Definita cuvantului încurare
ÎNCURÁRE, încurări, s. f. (Înv. și reg.) Alergare de cai, cavalcadă; p. ext. năvală, incursiune. – V. încura.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu încurare
HOHOTÍRE, hohotiri, s. f. Faptul de a hohoti; hohotit. – V. hohoti. Vezi definitia »
DIZOLVÁRE, dizolvări, s. f. Acțiunea de a (se) dizolva și rezultatul ei. – V. dizolva. Vezi definitia »
CONEXÁRE, conexări, s. f. Acțiunea de a conexa și rezultatul ei. ♦ (Jur.) A uni pentru a fi soluționate împreună, în același dosar, două sau mai multe pricini între care există conexitate. – V. conexa. Vezi definitia »
POMPÁRE s.f. Acțiunea de a pompa și rezultatul ei; pompaj. [< pompa]. Vezi definitia »
VĂRUÍRE, văruiri, s. f. Acțiunea de a vărui; văruială, văruit1. – V. vărui. Vezi definitia »