Definita cuvantului îndatora
ÎNDATORÁ, îndatorez, vb. I. 1. Tranz. A obliga, a impune ca o datorie. 2. Tranz. A obliga pe cineva la recunoștință printr-un ajutor dat la nevoie. 3. Refl. A face datorii; a se împrumuta; a se încurca în datorii. ♦ Tranz. A da un bun în gaj în schimbul unui împrumut. [Var.: îndatorí vb. IV] – În + dator.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu îndatora
BARÁ vb. I. tr. 1. A întrerupe, a opri, a împiedica cu o bară, cu un obstacol etc. circulația, trecerea (pe un drum, o stradă etc.). 2. A trage o linie peste..., a șterge cu o linie (un text, un pasaj etc.). [< fr. barrer]. Vezi definitia »
CAMPRA [cãprá], André (1660-1744), compozitor francez. Opere, balete, arii, intermezzi, divertismente muzică religioasă, realizînd o sinteză între muzica tradițională franceză și tendințele italienizante. Vezi definitia »
SUBTITRÁ vb. tr. a pune subtitlu la un film, la un articol de presă. (< fr. sous-titrer) Vezi definitia »
Tesatura foarte fina, semitransparenta si relativ rigida, cu aspect lucios, in ape, folosita atat pentru vestimentatiile de zi cat si pentru cele de seara. Organza se mai foloseste la organizarea evenimentelor (nunti, botezuri) pentru decoruri si aranjamente de sala. Vezi definitia »
PREPONDERÁ vb. I. intr. A fi preponderent; a precumpăni, a predomina. [< lat. praeponderare – a cântări mai greu]. Vezi definitia »