Definita cuvantului îndărătul
ÎNDĂRẮTUL prep. În dosul (cuiva), în urma (cuiva sau a ceva), după (ceva). – V. îndărăt.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu îndărătul
Cuvântul NEUITARE nu se găsește in DEX,deoarece nu există informații despre el,dar dacă ar fi să căutam alt cuvânt UITARE ,atunci găsim explicația acestuia, cât si inversul lui(Uitare ≠ neuitare )Există in Dex În aceași situație întâlnim și cuvântul ȘOPTIT . Însă eu aș dori să nu renunț la aceste cuvinte --care ar trebui omologate de către specialistii în domeniu -- și aș da un ex : Visează fecioara cuvântul încă neșoptit, nerostit ... --- deși cuvintele din urmă nu există în DEX și nici altul apropiat . Mi se pare a fi o scăpare a celor ce se ocupa de studiul in acest sens -lingviștii - Aș sugera ca aceste cuvinte amintite mai sus să-și găsească locul cuvenit in DEX, deoarece in vorbirea curentă ,ele sunt folosite și nu mi se pare a fi cuvinte nefondate ,etimonul lor fiind astfel ; Uitare, Șoptit ,Rostit .Așa cum în ultima vreme ,în DEX au apărut dualități ale cuvintelor, și acest lucru mi se pare cel puțin ciudat, dacă nu incorect ;un exemplu ar fi ; cearșaf și cearceaf --primul corect,al doilea incorect și folosit adeseori in limbajul țărănesc – el provine de la originea cuvântului turcesc,dar s-a folosit celălalt .Dupa 89 ,au apărut aceste dualitați, ambele fiind validate . Eu am folosit în scriere cuvintele ;neșoptit ,nerostit,neuitare,iar de voi publica cu aceste cuvinte ,atunci ar fi o scriere si pronunție incorectă – ce să fac ? M-am izbit de necesitatea de a folosi aceste cuvinte,deși e --după DEX--incorect . Cu stima si consideratiune, ȘTEFAN RADU MUȘAT .Aș fi onorat si indatorat de mi-ați da un răspuns ; stefanrmusatyahoo.com Vezi definitia »
braul cerului Vezi definitia »
EMÚL, emuli, s. m. Persoană care se străduiește să egaleze sau să întreacă pe cineva într-un domeniu de activitate. – Din fr. émule, lat. aemulus. Vezi definitia »
AÚL, aule, s. n. Sat de munte în Crimeea, Caucaz și Asia Centrală. – Din rus. aul. Vezi definitia »
HERÚL, -Ă, heruli, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană dintr-un neam germanic din uniunea de triburi a goților. 2. Adj. Care se referă la heruli (1), care aparține herulilor. – Din fr. Hérules. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z