ASIBILÁ vb. I. tr. A da unui sunet caracterele sunetului s. [< fr. assibiler]. Vezi definitia »

GONFLÁ vb. I. tr., refl. (Despre materiale plastice) A-și mări volumul prin îmbibarea cu un lichid organic; (despre minerale, roci) a se umfla atunci când se îmbibă cu apă. ♦ A (se) umfla. [< fr. gonfler]. Vezi definitia »

încălá (-léz, -át), vb. – A se îngrășa, a face burtă. – Var. ingăla. Origine obscură. Pare să fie un der. de la lat. callēre „a face bătături, a se înăspri pielea”, dacă se admite trecerea semantică de la „a se îngroșa pielea” la „a se îngrășa” în general, cf. Tiktin; DAR; iar pentru părerea contrară, cf. Philippide, II, 718. Celelalte explicații sînt insuficiente: din alb. galë „gras”, ngal „a se îngrășa” (Cihac, II, 718); de la cal (Philippide, Principii, 148; Scriban); de la călău „om gras”, der. de la cal (Iordan, ZRPh., LVI, 230 și BL, IX, 67). Var. se datorează unei confuzii cu îngăla „a murdări”. Vezi definitia »

SURCELÁ, surcelez, vb. I. Intranz. (Rar) A strânge surcele, a umbla după surcele. – Din surcele (pl. lui surcel). Vezi definitia »

ASOLÁ vb. tr. a cultiva pământul în asolamente. (< fr. assoler) Vezi definitia »