FRÉCȚIE s.f. v. fricțiune. Vezi definitia »

HALOCROMÍE s. f. (Chim.) Fenomen de colorare a unor compuși organici când se transformă în săruri. – Din fr. halochromie. Vezi definitia »

EXCÍZIE, excizii, s. f. Extirpare a unei porțiuni de țesut sau de organ. ♦ Tăiere, scoatere a unui fragment dintr-un material sau dintr-o piesă. – Din fr. excision. Vezi definitia »

ILÚZIE, iluzii, s.f. 1. Percepție falsă a unui obiect prezent înaintea ochilor, determinată de legile de formare a percepțiilor sau de anumite stări psihice sau nervoase. 2. Fig. Situație în care o aparență sau o ficțiune este considerată drept realitate; speranță neîntemeiată, dorință neîndeplinită; închipuire fără o bază reală, amăgire; himeră. ◊ Expr. A(-și) face iluzii = a nădăjdui sau a face să nădăjduiască lucruri irealizabile; a (se) amăgi. A-și pierde iluziile = a rămâne dezamăgit. [Var.: (înv.) iluziúne, -i s.f.] – Din fr. illusion, lat. illusio, -onis. Vezi definitia »

MISIOLOGÍE s. f. disciplină care tratează despre tot ce privește opera misionarilor. (< fr. missiologie) Vezi definitia »