MINERÍT s. n. 1. Ramură a industriei extractive care se ocupă cu exploatarea zăcămintelor de minerale utile și a masivelor de roci, folosite fie în construcții, fie ca materii prime. 2. Îndeletnicire a minerului. – V. mineri. Vezi definitia »

LĂCĂTUÍT, -Ă, lăcătuiți, -te, adj. (Adesea fig.) Încuiat cu lacătul. – V. lăcătui. Vezi definitia »

art.nehotarit,feminin,forma arhaica una(cu semnul diacritic pe a),prezenta si in prez.in dialectul aroman(macedo-roman);scris corect ua ca in oua,doua,noua,voua etc.(posibil ca aceeasi cotractie sa duca in timp la formele incorecte actualmente oo,noo,voo;interesant Eminescu il echivala pe omega(elin) cu diftongul ua(a cu semn diacritic)) Vezi definitia »

XENOLÍT s.n. Fragment de rocă străin de roca eruptivă în care se află. [< fr. xénolite, cf. gr. xenos – străin, lithos – piatră]. Vezi definitia »

DĂRĂCÍT², -Ă, dărăciți, -te, adj. (Despre lână, cânepă) Care a fost scărmănat cu daracul. – V. dărăci. Vezi definitia »