Definita cuvantului îndura
ÎNDURÁ, îndúr, vb. I. 1. Tranz. A suporta cu răbdare un necaz, o durere, o boală etc.; a pătimi, a suferi. 2. Refl. A se arăta milos, bun; a se îndupleca. ♦ A-i fi milă cuiva de cineva. 3. Refl. A consimți, a-l lăsa pe cineva inima să..., a se hotărî. – Lat. indurare (1 și după fr. endurer).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu îndura
MASORÁ s. f. exegeză a textului ebraic al Bibliei efectuată de masoreți în sec. VI-X după Christos. (< fr. massorah) Vezi definitia »
tesatura de bumbac Vezi definitia »
vioarà Vezi definitia »
ÎNFRIGURÁ vb. unipers. v. RÉCE (1.) Fig. Care înfioară, care înfrigurează. [DEX '98] Vezi definitia »
DESFIGURÁ vb. tr. a poci, a urâți, a sluți (figura, fața cuiva). (după fr. défigurer) Vezi definitia »