Definita cuvantului înfășurător
ÎNFĂȘURĂTÓR, -OÁRE, înfășurători, -oare, adj. (Rar) Care servește la înfășurare, care înfășoară. ♦ (Substantivat, n.) Cilindru pe care se înfășoară hârtia la ieșirea din mașina de fabricat. ♦ (Substantivat, f.) Curbă tangentă la fiecare dintre curbele unui ansamblu. – Înfășura + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu înfășurător
SUITÓR, -OÁRE, suitori, -oare, adj., s. f., s. m. 1. Adj. Care suie, urcă, ascendent; spec. (despre plante) agățător. 2. Adj. (Despre ritmul versurilor) Cu intonație crescândă; ascendent. 3. S. f. Trecere verticală sau înclinată prin care se realizează legătura între două lucrări miniere situate la nivele diferite sau între un orizont subteran și suprafață și care nu este echipată cu mijloace de transport. 4. S. m. (Înv.) Rudă în linie ascendentă. [Pr.: su-i-] – Sui + suf. -tor. Vezi definitia »
RÂMĂTÓR, râmători, s. m. (Pop.) Porc. – Râma + suf. -ător. Vezi definitia »
isprăvitór, isprăvitoáre, adj. (înv.) corector. Vezi definitia »
BĂDIȘÓR, bădișori, s. m. (Pop.) Bădiță. – Bade + suf. -ișor. Vezi definitia »
șerbitór, șerbitoáre, adj. (înv.) 1. (persoană) aservită, șerbită. 2. (persoană) care servește pe cineva, care slugărește. Vezi definitia »