rahát (raháturi), s. n. – 1. (Înv.) Confort, huzur, tihnă, îndestulare. – 2. Preparat dulce oriental pe bază de sirop de zahăr amestecat cu puțină făină. – 3. (Vulgar) Murdărie, fecale. – Mr. rihate „tihnă”. Tc. (arab.) rahat (Roesler 601; Șeineanu, II, 299; Lokotsch 1684; Ronzevalle 98), cf. ngr. ραχάτι, bg., sb. rahat. Cu sensul 2, în locul tc. rahat-lokum; sensul 3 este m. – Der. rahagiu, s. m. (vînzător de rahat); rahagerie, s. f. (cofetărie). Vezi definitia »

CLĂTINÁT s. n. Clătinare. – V. clătina. Vezi definitia »

AUTOCRÁT, autocrați, s. m. (Adesea adjectival) Cârmuitor, monarh absolut al unui stat. [Pr.: a-u-] – După fr. autocrate (< gr.). Vezi definitia »

TOMNÁT s. n. 1. Faptul de a tomna. 2. Plată pentru ținerea animalelor la pășune, toamna. – V. tomna. Vezi definitia »

NUMBÁT s. m. mamifer marsupial străvechi din Australia, asemănător cu veverița, având partea anterioară a corpului cu o blană galben-roșiatică, care trece treptat în negru-închis spre partea dinapoi; se hrănește cu termite; furnicar. Vezi definitia »