DEFAVOÁRE s.f. Discreditare, dizgrație. ◊ În defavoarea (cuiva) = în dezavantajul (cuiva). [Pl. -oruri, gen. -rii. / cf. fr. défaveur]. Vezi definitia »

ícre s. f. pl. – Denumire generică pentru ovulele de pește, caviar. – 2. Corp sau masă care prezintă consistența icrelor; se spune mai ales despre partea moale a pulpei piciorului. – 3. (Arg.) Bombă, bombardament. Sl. ikra (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Miklosich, Lexicon, 255; Meyer 158; Conev 87), cf. bg., sb., cr., pol., rus., mag., alb. ikra. – Der. icros, adj. (cu multe icre); icr(e)ană, s. f. (femelă de sturion). Vezi definitia »

INSTILÁRE, instilări, s. f. (Med.) Acțiunea de a instila; instilație. – V. instila. Vezi definitia »

RÚPERE, ruperi, s. f. Acțiunea de a (se) rupe și rezultatul ei. ◊ Rupere de nori = ploaie torențială însoțită de descărcări electrice. ◊ Loc. Cu rupere de inimă = cu mare durere. ♦ Desfacere, descompunere. ◊ Ruperea emulsiei = desfacerea unei emulsii în cele două elemente componente. (Mat.); Teorii de rupere = teorii elaborate pentru a explica ruperea corpurilor solide deformabile supuse unor solicitări mecanice pe mai multe direcții. (Tehn.) Rupere de pantă = construcție (de beton, zidărie de piatră sau de lemn) între două porțiuni vecine ale unui canal, pentru evitarea eroziunilor. (Pop.) Ruperea prețului = fixarea prețului unei vânzări. – V. rupe. Vezi definitia »

ZVECUÍRE, zvecuiri, s. f. Acțiunea de a zvecui și rezultatul ei. – V. zvecui. Vezi definitia »