Definita cuvantului înger
ÎNGER, îngeri, s. m. Ființă spirituală, cu aripi, înzestrată cu calități excepționale (de bunătate, de frumusețe), mediator între credincioși și Dumnezeu. ◊ Înger păzitor = persoană care veghează asupra cuiva, care are grijă de sănătatea cuiva. ◊ Expr. Tare de înger = care nu se lasă ușor intimidat sau înduioșat; curajos, rezistent. Slab de înger = care cedează, se descurajează ușor, lipsit de voință; fricos, timid. ♦ Epitet dezmierdător dat unei persoane. – Lat. angelus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu înger
AUTOCAROSIÉR s. m. muncitor specialist care construiește caroserii. (< auto2 + carosier) Vezi definitia »
DURA MÁTER s. f. meninge extern de natură fibroasă și foarte rezistent; pahimeninge. (< lat. dura mater) Vezi definitia »
CHILIFÉR, -Ă, chiliferi, -e, adj. Care aparține chilului1, privitor la chil1, prin care circulă chilul1. Vas chililer. - Din fr. chylifèr. Vezi definitia »
ARBALETRIÉR I. s. m. soldat înarmat cu o arbaletă. II. s. n. grindă care servește la susținerea penelor pe care se fixează căpriorii unui acoperiș. (< fr. arbalétrier) Vezi definitia »
ADULTÉR s.n. Nerespectare a fidelității conjugale făptuită de către unul din soți. // adj. (Despre soți) Care nu respectă fidelitatea conjugală. [< lat. adulter, cf. fr. adultère]. Vezi definitia »