Definita cuvantului înger
ÎNGER, îngeri, s. m. Ființă spirituală, cu aripi, înzestrată cu calități excepționale (de bunătate, de frumusețe), mediator între credincioși și Dumnezeu. ◊ Înger păzitor = persoană care veghează asupra cuiva, care are grijă de sănătatea cuiva. ◊ Expr. Tare de înger = care nu se lasă ușor intimidat sau înduioșat; curajos, rezistent. Slab de înger = care cedează, se descurajează ușor, lipsit de voință; fricos, timid. ♦ Epitet dezmierdător dat unei persoane. – Lat. angelus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu înger
ESCAMOTÉR, -Ă s. m. f. (rar) scamator la circ. (< fr. escamoteur) Vezi definitia »
FRÁIER, -Ă, fraieri, -e, s. m. și f., adj. (Om) prost, care nu știe să se descurce, să profite (într-o anumită împrejurare). [Pr.: fra-ier] – Din germ. Freier „pretendent (la mâna cuiva)”. Vezi definitia »
ELECTROMENAJÉR, -Ă, electromenajeri, -e, adj. (Despre aparate) Care este folosit în gospodărie și este acționat electric; electrocasnic. – Din fr. électroménager. Vezi definitia »
FURIÉR s. m. militar în termen care îndeplinește funcția de secretar în cancelaria unei (sub)unități. (< fr. fourrier) Vezi definitia »
GÁȘPER, gașperi, s. m. (Fam. și ir.) Țigan. – Din n. pr. Gașper (= Gaspar). Vezi definitia »