Definita cuvantului înjunghia
ÎNJUNGHIÁ, înjúnghii, vb. I. Tranz. 1. A vârî un cuțit, un pumnal sau alt obiect cu lamă ascuțită în cineva; a junghia; spec. a tăia, a ucide un animal. ◊ Refl. recipr. S-au înjunghiat la beție. 2. (La pers. 3) A simți sau a provoca o durere ascuțită, un junghi. [Pr.: -ghi-a] – În + junghi.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu înjunghia
TELECOPIÁ vb. tr. a efectua o telecopie. (< fr. télécopier) Vezi definitia »
chichiá, pers. 3 sg. chíchie, vb. I (reg.; despre copiii mici) a ciripi, a piui, a gânguri. Vezi definitia »
scîlciá (-iéz, -át), vb. – 1. A strica ștaifurile. – 2. A strica, a desfigura, a strîmba. – 3. (Trans.) A scutura. – Var. (Trans., Olt.) scălcia, scîlcii. Var. a lui stîlci „a strica”, pornind de la pronunția primitivă, conformă sl., *stlci sau *stlîci: schimbarea lui stl › scl este normală, cf. sclifosi. Der. din sl. sŭklŭciti „a încreți” (Cihac, II, 723, cf. cîlți), din lat. calcāre (Tiktin), de la un *calce „călcîi” ‹ lat. calcem (Candrea) sau din bg. izkulčam „a se deplasa rapid” (Pușcariu, Dacor., III, 689), nu este probabilă și nu explică der. Sensul 3 ar putea fi efectul unei confuzii cu sgîlțîi. Der. scîlcea (var. scîlcează, scălcează), s. f. (lemn cu care se bate țesătura în război, pentru a o îndesi; lopată; unealtă de pescuit). Vezi definitia »
ȘAPIROGRAFIÁ, șapirografiez, vb. I. Tranz. A multiplica un text sau un desen la șapirograf. [Pr.: -fi-a] – Din șapirograf. Vezi definitia »
MONODIÁ, monodiez, vb. I. Tranz. A cânta o monodie. [Pr.: -di-a] – Din monodie. Vezi definitia »