VIZÓR I. s. n. 1. dispozitiv adaptat la instrumentele sau aparatele optice, care permite prinderea în câmpul aparatului a obiectului de observat. 2. deschizătură mică (circulară) la o ușă pentru a permite cuiva să vadă în exterior sau în interior; vizetă, vizieră (2). II. s. m. (pl.) ochelarii măștilor de gaze. (< fr. viseur) Vezi definitia »

DEGAZATÓR s.m. Substanță întrebuințată în operația de degazare. [< degaza + -tor]. Vezi definitia »

OGÓR, ogoare, s. n. Bucată de pământ cultivată sau cultivabilă; țarină. ♦ Câmp semănat cu același fel de plante (de obicei cereale); lan. ♦ Teren agricol, proprietate agricolă. ♦ Teren arabil folosit ca pășune timp de un an, pentru a fi mai fertil în anii următori; pârloagă. ◊ Ogor negru = teren arat, grăpat etc., dar nesemănat timp de un an pentru a se reface. Arătură care se face cu mult înainte de lucrările de însămânțare. – Din bg., scr. ugar. Vezi definitia »

Indicator economic rezultat din impartirea profitului net (adica dupa deducerea impozitului) la valoarea investitiei. Vezi definitia »

COLȚIȘÓR, (1) colțișoare, s. n., (2) colțișori, s. m. 1. S. n. Diminutiv al lui colț; colțuleț. 2. S. m. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu frunze alterne, cu flori albe sau roșietice, răspândită prin păduri umbroase (Dentaria bulbifera). – Colț + suf. -ișor. Vezi definitia »