APROBÁRE s. f. 1. faptul de a aproba. 2. act prin care se aprobă ceva. (< aproba) Vezi definitia »

NEMĂRGINÍRE, nemărginiri, s. f. Calitatea a ceea ce este nemărginit; imensitate, infinit; (concr.) întindere fără margini, spațiu nemărginit, nemargine; p. ext. timp nelimitat. – Ne- + mărginire. Vezi definitia »

SIFONOFÓRE s. n. pl. ordin de celenterate hidrozoare care au un organ locomotor bazat pe principiul sifonului¹ (5). (< fr. siphonophores) Vezi definitia »

INCRIMINÁRE s.f. Acțiunea de a incrimina și rezultatul ei; învinuire, acuzație; incriminație. [< incrimina]. Vezi definitia »

MUMIFIÉRE s. f. v. mumificare. Vezi definitia »