ARGUMENTÁȚIE, argumentații, s. f. Argumentare. [Var.: (înv.) argumentațiúne s. f.] – Din fr. argumentation, lat. argumentatio, -onis. Vezi definitia »

PLANTULÁȚIE s. f. dezvoltare a embrionului vegetalelor în timpul germinației. (< fr. plantulation) Vezi definitia »

piciocăríe, piciocăríi, s.f. (reg.) loc cultivat cu cartofi; piciocăriște. Vezi definitia »

HOMOTETÍE s.f. v. omotetie. Vezi definitia »

ALTERÁȚIE s.f. (Rar) Alterare. ♦ (Muz.) Ridicare sau coborâre a unui sunet sau a unui acord cu ajutorul unor semne convenționale; (p. ext.) Semn convențional care indică acest acord. [Gen. -iei, var. alterațiune s.f. / cf. fr. altération]. Vezi definitia »