Definita cuvantului înmulțire
ÎNMULȚÍRE, înmulțiri, s. f. Acțiunea de a (se) înmulți și rezultatul ei. ♦ Operație aritmetică fundamentală care constă din mărirea unui număr (deînmulțit) de atâtea ori cât alt număr (înmulțitorul), pentru obținerea unui rezultat numit produs; multiplicare. ◊ Tabla înmulțirii = tablou care conține produsele înmulțirii între ele a primelor zece numere. – V. înmulți.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu înmulțire
SUMACÁRE s.f. (Tehn.) Tratare a pieilor cu o zeamă din extract de sumac. [< sumac + -a]. Vezi definitia »
DESDĂUNÁRE, desdăunări, s. f. Acțiunea de a desdăuna și rezultatul ei; despăgubire. [Pr. -dă-u-] – V. desdăuna. Vezi definitia »
Stare de spirit care se regaseste la fetele cu par cret cu ochelari, frumoase, destepte si pline de viata. Persoanele care au aceasta stare de spirit au o gandire pozitiva.Cea mai cunoscuta persoana cu aceasta stare de spirit este Ipilica. Vezi definitia »
CONVIEȚUÍRE, conviețuiri, s. f. Faptul de a conviețui; coabitare. – V. conviețui. Vezi definitia »
FASCIZÁRE s. f. Acțiunea de a fasciza și rezultatul ei. – V. fasciza. Vezi definitia »