Definita cuvantului înmulțire
ÎNMULȚÍRE, înmulțiri, s. f. Acțiunea de a (se) înmulți și rezultatul ei. ♦ Operație aritmetică fundamentală care constă din mărirea unui număr (deînmulțit) de atâtea ori cât alt număr (înmulțitorul), pentru obținerea unui rezultat numit produs; multiplicare. ◊ Tabla înmulțirii = tablou care conține produsele înmulțirii între ele a primelor zece numere. – V. înmulți.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu înmulțire
COMPĂTIMÍRE, compătimiri, s. f. Acțiunea de a compătimi și rezultatul ei; părere de rău, milă față de starea, de suferințele cuiva. – V. compătimi. Vezi definitia »
RARIFICÁRE, rarificări, s. f. (Rar) Acțiunea de a rarifica și rezultatul ei. – V. rarifica. Vezi definitia »
ÎNFIOLÁRE, înfiolări, s. f. Acțiunea de a înfiola. [Pr.: -fi-o-] – V. înfiola. Vezi definitia »
EXPLORÁRE s.f. Acțiunea de a explora și rezultatul ei; cercetare; explorație. [< explora]. Vezi definitia »
SECERĂTOÁRE, secerători, s.f. – V. secerător (2) [DEX'98] Vezi definitia »