Definita cuvantului înnămolire
ÎNNĂMOLÍRE, înnămoliri, s. f. Acțiunea de a (se) înnămoli și rezultatul ei; împotmolire. [Var.: înnomolíre s. f.] – V. înnămoli.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu înnămolire
PERTURBÁRE s.f. Acțiunea de a perturba și rezultatul ei; perturbație, tulburare. [< perturba]. Vezi definitia »
AUTOMULȚUMÍRE s. f. Satisfacție de sine (nu întotdeauna justificată) la care ajunge cineva, adesea fără a aștepta aprecierile celorlalți; autoîncântare. [Pr.: a-u-] – Auto1- + mulțumire. Vezi definitia »
ANGRENÁRE s.f. Acțiunea de a (se) angrena. [< angrena]. Vezi definitia »
FIERUÍRE s. f. v. fierui. [DLRM] Vezi definitia »
DEGERMINÁRE, degerminări, s. f. Acțiunea de a degermina și rezultatul ei. – V. degermina. Vezi definitia »