Definita cuvantului înnebuni
ÎNNEBUNÍ, înnebunesc, vb. IV. Intranz. A fi atins de nebunie, de demență; a deveni nebun; a se aliena; (prin exagerare) a-și pierde calmul, stăpânirea de sine. ◊ Tranz. Durerea l-a înnebunit. ◊ Expr. (Tranz.) Nu mă-nnebuni!, se spune cuiva pentru a exprima mirarea sau neîncrederea față de cele auzite. ♦ Tranz. A face pe cineva să-și piardă stăpânirea de sine; a agasa, a enerva. – În + nebun.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu înnebuni
BRĂDENI, com. în jud. Sibiu; 1.776 loc. (1991). Cetate sătească cu biserică (sec. 15-16). Pînă în 1965 s-a numit Hendorf. Vezi definitia »
BĂCĂNÍ, băcănesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A vopsi cu băcan1 (2). – Din băcan1. Vezi definitia »
parvení (parvín, parvenít), vb. – A se ajunge; a izbuti, a reuși. – Var. înv. perveni. Fr. parvenir și var. din lat. pervenire (la Alecsandri), adaptat la vb. veni. – Der. parvenit, s. m. (ajuns, îmbogățit de curînd), din fr. parvenu. Vezi definitia »
NAZAREÉNI s.m. pl. 1. Denumire dată de evrei primilor creștini. 2. Adepți ai unei secte de fanatici creștini din Ungaria din sec. XIX. 3. Grup de pictori germani instalați la Roma la începutul sec. XIX, care se inspirau din idealismul naiv al primitivilor italieni. [Pron. -re-eni, sg. nazareean. / < fr. nazaréens]. Vezi definitia »
REÎNTÂLNÍ, reîntâlnesc, vb. IV. Tranz. și refl. recipr. (Adesea fig.) A (se) întâlni din nou; a (se) revedea, a (se) regăsi. – Re1- + întâlni. Vezi definitia »