REIFICÁRE s. f. (fil.) 1. acțiunea de a reifica. 2. tendința de a da oricărui lucru dinamic, de mișcare un caracter static. 3. înțelegerea greșită a raporturilor sociale ca raporturi dintre lucruri, obiectuale, autonomizate. (< reifica) Vezi definitia »

ÎNSĂILÁRE, însăilări, s. f. Acțiunea de a însăila și rezultatul ei. [Var.: înseiláre s. f.] – V. însăila. Vezi definitia »

CENTRALIZÁRE s.f. Acțiunea de a centraliza. ♦ Formă de organizare a statului în care există o singură suveranitate, un singur parlament și guvern și un singur sistem de instanțe judecătorești; concentrare. ◊ Centralizarea capitalului = proces de creștere a capitalului prin înghițirea micilor capitaluri de către marii capitaliști și a întreprinderilor mici de către marile întreprinderi. [< centraliza]. Vezi definitia »

ANTICIPÁRE, anticipări, s. f. Acțiunea de a anticipa. ♦ (Fon.) Pronunțarea anticipată a unui sunet dintr-o silabă următoare. Vezi definitia »

POVÂRNÍRE, povârniri, s. f. Acțiunea de a (se) povârni și rezultatul ei. – V. povârni. Vezi definitia »