hăulí, hăulésc, vb. IV (reg.) 1. a chiui (de bucurie). 2. (despre câini) a urla, a auli. Vezi definitia »

OSTRACOFÍLI s. m. pl. pești care depun icrele în cavitatea paleală a scoicilor. (< ostraco- + -fil²) Vezi definitia »

PÂRJOLÍ, pârjolesc, vb. IV. 1. Tranz. A da foc sau a pune foc cu scopul de a distruge. 2. Tranz. (Adesea fig.) A arde, a mistui în flăcări o ființă. 3. Intranz. (Despre soare) A încălzi peste măsură; a arde, a dogorî. 4. Tranz. (Despre soare) A ofili, a veșteji, a usca din cauza arșiței prea mari. – Din magh. pörzsölui. Vezi definitia »

cicilí, cicilésc, vb. IV (reg.) 1. a dichisi, a lustrui. 2. (refl.) a se găti, a se împodobi, a se dichisi. Vezi definitia »

BERNOULLI [bernúli], numele mai multor matematicieni și fizicieni elvețieni. Mai cunoscuți: 1. Jakob B. (1654-1705), Contribuții la calculul variațional și în teoria probabilităților. 2. Johann B. (1667-1748), frate cu B. (1). Lucrări de calcul diferențial și integral. 3. Daniel B. (1700-1782), fiul lui B. (2). Contribuții în hidrodinamică și în teoria cinetică a gazelor. A stabilit că suma dintre presiunile statică, dinamică și de poziție ale fluidelor ideale ce trec printr-o conductă este constantă (legea lui B.). Vezi definitia »