Definita cuvantului înnorare
ÎNNORÁRE, înnorări, s. f. Faptul de a (se) înnora; acoperire a cerului cu nori. ♦ Fig. Tristețe, mâhnire. [Var.: înnouráre s. f.] – V. înnora.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu înnorare
REPÚNERE s.f. Acțiunea de a repune și rezultatul ei. [< repune]. Vezi definitia »
CAPONÁRE s.f. Acțiunea de a capona și rezultatul ei. [< capona]. Vezi definitia »
ÎNTOCMÍRE, întocmiri, s. f. Acțiunea de a întocmi și rezultatul ei. – V. întocmi. Vezi definitia »
ZÉSTRE s. f. 1. Avere (mobilă sau imobilă) care se dă unei fete când se mărită. ♦ Bunuri pe care le aduce o călugăriță la intrarea ei în mănăstire. ♦ (Fam.) Totalitatea bunurilor care constituie averea cuiva. 2. Totalitatea bunurilor care constituie averea unei comunități, a unei instituții etc.; inventar. – Lat. dextrae „făgăduință solemnă”. Vezi definitia »
HONUÍRE, honuiri, s. f. Acțiunea de a honui și rezultatul ei; honuit. – V. honui. Vezi definitia »