Definita cuvantului înrădăcina
ÎNRĂDĂCINÁ, înrădăcinez, vb. I. Refl. A se fixa în pământ prin rădăcini; a prinde rădăcini. ♦ Fig. A pătrunde adânc (în conștiință, în obișnuință etc.). – În + rădăcină.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu înrădăcina
ȘICANÁ vb. tr. a face șicane (cuiva), a căuta pricină; a sâcâi. (< fr. chicaner) Vezi definitia »
REABONÁ, reabonez, vb. I. Refl. A se abona din nou. [Pr.: re-a-] – Re1- + abona. Cf. fr. réabonner. Vezi definitia »
DECERNÁ vb. I. tr. A da, a acorda, a conferi (o decorație, un premiu etc.). [P.i. decérn, conj. -cearnă. / < fr. décerner, cf. lat. decernere]. Vezi definitia »
îmbrâná, îmbrânéz, vb. I (reg.) a (se) încinge cu brâul, a (se) îmbrăcina. Vezi definitia »
ASCENSIONÁ vb. tr. (rar) a face o ascensiune. (< fr. ascensionner) Vezi definitia »