MERIȘOR¹, merișori, s. m. 1. Diminutiv al lui măr¹. 2. Numele a doi arbori din familia rozaceelor, cu flori melifere; a) arbore originar din Siberia, cu frunze aproape rotunde, cu flori albe sau roz, cultivat pentru fructele sale din care se prepară dulceață (Pirus baccata); b) (reg.) scoruș. 3. Mic arbust de munte cu frunze în permanență verzi, cu flori melifere de culoare albă sau roșiatică și cu fructe comestibile; smirdar (Vaccinium vitis idaea). 4. Cimișir. – Măr¹ + suf. -ișor. Vezi definitia »

SFOR² s. n. (Reg.) 1. Curent în mijlocul unei ape curgătoare; firul apei. 2. Loc de unde țâșnește din pământ apă, formând o mocirlă. – Din scr. svor. Vezi definitia »

năhór, năhóri, adj. m. (reg.) care are doar un testicul; rânc. Vezi definitia »

DEFRAUDATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care defraudează; delapidator. [Pron. -fra-u-. / cf. it. defraudatore]. Vezi definitia »

RĂZBOITÓR, -OÁRE, războitori, -oare, adj., (Înv.) Care se războiește, care poartă război¹. [Pr.: -bo-i-] – Război³ + suf. -tor. Vezi definitia »