HISTOPATOLOGÍE s. f. Ramură a histologiei care studiază aspectul microscopic al organelor sau al țesuturilor bolnave. – Din fr. histopathologie. Vezi definitia »

DOCUMENTOGRAFÍE s.f. Tehnica descrierii documentelor. [Pron. -iei. / cf. it. documentografia]. Vezi definitia »

HISTOPATOLOGÍE s. f. ramură a histologiei care studiază organele și țesuturile bolnave. (< fr. histopathologie) Vezi definitia »

ceremoníe (ceremoníi), s. f. – Paradă, fast, etichetă. – Var. ceremónie, țeremonie, țerimonie, toate înv. – Mr. țirimone. Lat. caerimonia, it. cerimonia (sec. XVII), în parte prin intermediul pol. ceremonia, cerymonia (intermediarul rus., propus de Sanzewitsch 211 și DAR, nu este posibil, avînd în vedere data); cf. ngr. τσερεμονία, alb. čeremonie, bg. ceremonija. – Der. ceremonial (var. țeremonial), s. n. (totalitatea regulilor sau formelor de etichetă întrebuințate la o ceremonie); ceremonios, (var. țeremonios), adj. (care se comportă cu politețe, solemn). Vezi definitia »

REPARTÍȚIE s.f. Repartizare, distribuire, împărțire. ♦ (Concr.) Înscris prin care se repartizează o locuință. ♦ (Ec.) Proces de repartizare a produselor între membrii societății, determinat de relațiile de producție din acea societate. [Gen. -iei, var. repartițiune s.f. / < fr. répartition]. Vezi definitia »