ȘUGUÍRE, șuguiri, s. f. (Reg.) Faptul de a șugui; Șuguială. – V. șugui Vezi definitia »

OSTOÍRE, ostoiri, s. f. (Înv. și pop.) Acțiunea de a (se) ostoi și rezultatul ei; alinare, potolire, domolire, calmare. – V. ostoi. Vezi definitia »

RUJÁRE, rujări, s. f. Operație de nivelare a grânelor încărcate în vrac, în vederea umplerii golurilor astfel încât capacitatea magaziei să fie folosită la maximum și încărcătura să nu se poată deplasa în cursul navigației. – Et. nec. Vezi definitia »

TĂMĂDUÍRE, tămăduiri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a (se) tămădui și rezultatul ei; tămăduială. ♦ Izvorul tămăduirii = a) sărbătoare bisericească creștină ținută în prima vineri după Paști; b) loc cu ape de băut sau de scăldat, care au proprietatea de a vindeca anumite boli. – V. tămădui. Vezi definitia »

SINTONIZÁRE, sintonizări, s. f. Faptul de a sintoniza; acordare a două sisteme oscilante, în special de înaltă frecvență, pentru a oscila cu aceeași frecvență. – V. sintoniza. Vezi definitia »