AUTOCONSERVÁRE s.f. Acțiunea de a se autoconserva și rezultatul ei. [< autoconserva]. Vezi definitia »

RETURNÁRE s.f. Acțiunea de a returna și rezultatul ei; înapoiere. [< returna]. Vezi definitia »

fiuláre (fiulắri), s. f. – Partea de dedesubt a jugului. Lat. *fibŭlaria (Candrea, Éléments, 80; Pușcariu 619; REW 3278; DAR). În Trans. și Olt. Nu apare în alte limbi romanice (cf. Rosetti, I, 166). Cf. hiolă. Vezi definitia »

UITÁRE, uitări, s. f. 1. Faptul de a uita, de a nu-și aduce aminte (de cineva sau de ceva); lipsa oricărei amintiri. ◊ Uitare de sine = a) visare, reverie; b) nepăsare (altruistă) față de interesele proprii. ◊ Expr. A da (sau a lăsa) uitării (pe cineva sau ceva) = a nu se mai interesa, a înceta să mai iubească sau să-și amintească (de cineva sau de ceva), a se sili să uite. ♦ Rătacire morală. 2.. Fig. Neființă, neant. – V. uita. Vezi definitia »

MODELIZÁRE s.f. (Neobișnuit) Modelare. [< model + -iza]. Vezi definitia »