Definita cuvantului întăritor
ÎNTĂRITÓR, -OÁRE, întăritori, -oare, adj. (Despre medicamente) Care dă puteri, care fortifică organismul; tonic, fortifiant. ◊ (Substantivat, n.) Medicul i-a dat un întăritor. – Întări + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu întăritor
PROBATÓR, -OÁRE adj. probatoriu. (< fr. probatoire) Vezi definitia »
Educator Vezi definitia »
STÂLPȘÓR s. m. v. stâlpișor. Vezi definitia »
MOLEȘITÓR, -OÁRE, moleșitori, -oare, adj. Care moleșește. – Din moleși + suf. -(i)tor. Vezi definitia »
scăndălisitór, scăndălisitoáre, adj. (înv. și reg.) scandalos. Vezi definitia »